Adevarul imi apartine

Nu mie, ci este o replica a protagonistului serialului The Mentalist. Un personaj construit foarte ingenios la limita dintre doua interjectii wow si buhuhu. Patrick Jane nu este politist, ci doar consultant, nu este medium, ci doar atent, nu este psiholog, ci doar preocupat de soarta oamenilor si de rotitele mecanismului lor interior. Toate bune si frumoase pana aici. Atunci ce este putred in Danemarca, ca sa parafrazam putin Hamlet?

Propriul lui mecanism interior. Cel putin o rotita distrusa iremediabil. Dezlegand suferintele altora, personajul si-o leaga pe-a lui atat de complicat incat zici ca joaca matele incurcate. Stim ca jocul acesta se joaca in doi, cine este partenerul sau atunci? Red John, un Smiley Face rosu, desenat cu sange. O complexa imagistica si simbolistica a suferintei. Probabil ca ne asteapta un drum lung pana vom afla cine este John si ne vom intreba pana atunci daca nu este doar un alter ego.

Dar un psihiatru il intreaba la un moment dat care este adevarul despre suferinta lui. Iar el ii raspunde: adevarul imi apartine.

Atata timp cat suferinta este un secret, iar adevarul despre ea este neimpartasibil cu nici un altul de langa noi, ea nu poate fi arhivata. Nu poate deveni o particica din  noi, ci este noi pe de-a intregul. Si noi ii apartinem ei.

Sa lasam inca o urma de vag si pentru cei care nu au avut placerea sa descopere inca serialul.  Si sa mai adaugam ca adevarul ne apartine intr-adevar, el se construieste in noi, despre noi. Dar ne vom petrece o eternitate intrebandu-ne daca nu cumva este o minciuna, in absenta unei permanente confirmari a acestui adevar prin existenta sa  si in mintea celorlalti, nu doar a noastra.

Pe maine dimineata asadar,

Cristina