Stiu, expresia originara era paine si circ, n-am inlocuit-o pentru ca latinismul a murit asa cum se pretinde (mai putin printre avocati, care ar avea de-a face cu multe fantome atunci), ci pentru ca m-am gandit sa servim un mic dejun mai de dieta.
Sportul te mentine in forma, te face sa fi suplu la corp si uneori chiar si la minte. Caci asa am ajuns la fotbal. Si de fapt ma gandeam sa plec de la cum isi castiga tot omul o paine. Unii invartind mingea, altii privind mingea, unii alergand dupa minge, altii ferindu-se de minge, etc. Nu-i nimic mai onest decat sa-ti castigi o paine. Meseria e bratara de aur, si unii castiga bine, cat sa le ajunga de multe bratari si multa paine. Dar m-am razgandit pe drum si m-am gandit ca painea o fi ea buna cat e calda, dar lipseste circul.
Despre ce e vorba in fotbal? Ce mi-a atras mie atentia dintr-un sport omniprezent, despre care se poate scrie aproape la toate rubricile unui ziar in acelasi timp (chiar si la politica, daca patronul e parlamentar)? Ca este care pe care.
Adica nu om la om sau om pe om intr-o batalie crancena pentru sugubatul rotund care aluneca. Ci care (adica subiectul) pe care (adica complementul) dand nastere monstruozitatii gramaticale care se numeste anacolut. Si rezulta: meciul care l-am castigat, golul care l-am marcat, adversarul care l-am scapat si pe-ul pe care l-am uitat.
Ma intreb, intr-un sport in care scartaie firul ierbii de scanteia picioarelor cum de nu scartaie si urechea de scranteala limbii?
Sa nu suparam insa gratiile divine, cine mai are nevoie de o silaba cand are o scarita de toata frumusetea? Ce, David al lui Michelangelo dadea proba sintaxei? Discobolul arunca discul sau acorda subiectul cu predicatul?
Acum am aflat de ce latinii aveau paine si circ. Painea intra in gura, nu iese pe gura, iar circul e fara cuvinte.
Pe maine dimineata asadar,
Cristina
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu