Adica in traducere libera: 2014. Este urmatorul an la rand si deja incep sa curga rezolutiile. Cum, nu stiti ce sunt acelea? Cele care o data vociferate isi cer dreptul la a fi supuse placerii si efemerului.
Insa, o conditie sine qua non pentru a formula rezolutii este bilantul anului ce tocmai se stinge usor. Exista cateva perechi de atribute ce pot marca exigenta analiza a bietului an ce a fost destinat din prima clipa a noptii de 1 ianuarie pieirii.
A fost 2013 un an bun sau prost? Temut de superstitiosi pentru cifra fioroasa din coada si ignorat de plictisiti pentru cifra banala din fata, 2013 a fost un an ca oricare altul. Cu ploi, cu vant, cu ceata si cu arsita. Cu dorinte plapande si ganduri marsave, cu amintiri scapate din prizonieratul nostalgiei, cu inima in dinti si sufletul in pioneze, cu idei indraznete si ceva reziduri plasate pentru 2014.
A fost 2013 implinirea tuturor dorintelor? Ba bine ca nu, ca altfel ce ne-am mai plictisi de moarte in 2014.
Dorintele sunt inepuizabile, infinite, iminente si insolente. Credintele sunt trainice si nesupuse indoielii . Superstitiile sunt iluzii menite sa sustina apanajul nesigurantei deja incorporat in firea noastra.
Ce rezolutii au sansele cele mai mari de reusita? Cele din Anul Calului de Lemn? De sub domnia lui Mercur? Cele in cifre?
Habar nu am. Dar cunosc climatul in care se pot crea acestea. Se ia una bucata piesa muzicala de mare rezonanta cu sufletul. Se toarna intr-un pahar cristalin un vin ce graieste de la sine (in vino veritas). Se cauta un locsor ferit de intruziuni festive si aducator de muza. Se scoate un sul de hartie igienica si un pix generos. Si se incepe lucrul in tacere, dar intr-o suprema zarva la interior. Poate dura minute bune sau ore intregi. Dar la final reusita este una glorioasa.
Si daca doriti sa vedeti cum fac altii, va recomand cu caldura filmul New Year's Eve (2011, regia Garry Marshall), o adevarata epopee a rezolutiilor de Anul Nou.
Pe maine dimineata asadar,
Cristina
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu