Stiati ca si ochii pot vorbi limbi straine? De neinteles, de nesuportat, de nedigerat. Care este simtul pe care il folosim aproape fara incetare? Vazul. Cat e ziua de lunga, cu sau fara voia noastra, ochiul priveste. Raspunde cu un zambet, se stramba, se ingrozeste sau de dezgusta.
Ce se intampla insa atunci cand vedem lucruri pe care nu le intelegem, oameni pe care nu ii putem categorisi, gesturi care ne sunt straine? Oameni care ne pun la incercare privirea oferindu-i o ecuatie necunoscuta, care ne zambesc din spatele unor chipuri pe care nu le recunoastem, care ne fac cu mana din spatele unei neputinte pe care nu o putem imagina?
Oameni care au un handicap. Recunosc ca intotdeauna m-au fascinat cuvintele. Le-am cautat mereu inteles, chiar si cand dictionarul mi-a declarat sah mat. Nu am inteles niciodata cum s-ar defini handicapul si in ce ar consta el de fapt. Si atunci a trebuit sa imi dau propria definitie.
Ceea ce se abate de la privirea de zi cu zi si opreste pentru o clipa mersul firesc al ochilor nostri. Ceea ce nu corespunde cu asteptarile noastre si ne trezeste spaima pentru ca nu ne putem imagina altfel decat standard. Ceea ce obliga mintea noastra sa nu proceseze pe banda ca la uzina, ci sa produca idei noi. Si mai ales sentimente noi.
Mila? Dispret? Teama? Dezgust? Nu. Sentimentele la care ma refer eu se invart in jurul dorintei de a cunoaste, de a simti, de a intelege. Cum cineva este altfel si totusi ramane la fel ca noi toti.
Am pierdut cu totii darul de a cauta in diferente ceea ce ne aseamana. De a cauta in celalalt ceva ce gasim si la noi. De a-l regasi pe celalalt. Am pierdut cu totii empatia. Si astfel ne-am pierdut si pe noi.
Privim, dar privirea este goala. Graim, dar chineza privirii noastre il indeparteaza pe celalalt. Simtim, dar simtirea noastra este codata.
Ne traduce cineva cine suntem si ce mai vrem de la noi?
Va invit sa veniti la o intalnire in care sa cunoasteti oameni. De toate felurile. In care privirile noastre sa se regaseasca vorbind aceeasi limba. Pe 21 martie, ora 16.00, la hotelul Double Tree by Hilton, la evenimentul organizat de Asociatia Angels Down Friends, cu ocazia Zilei Mondiale a Sindromului Down.
Pe maine dimineata asadar,
Cristina
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu