Mistretul care a inghitit iubirea

Nimic nu este ferit de sabia lui Damocles. Oricat de rapid ai fi, de alunecos, de descurcaret. Weekend-ul acesta a fost despre cum se strecoara iubirea pentru a nu da nas in nas cu maretia propriului destin tragic. Se spune o vorba: capul plecat sabia nu-l taie. Dar nici nu va vedea niciodata cerul. Asa ca a indraznit sa ridice ochii si sa isi inalte capul. Si a vazut-o pe Venus. Ce a urmat a fost o inlantuire de fapte din firesc, dar cu o incheiere din condeiul absurdului. Nu iubirea l-a ucis pe Adonis. Nu pasiunea l-a mistuit pe cel indragostit cu toata fiinta lui. Ci un mistret. 

O sa va intrebati ce cauta un mistret in toata povestea asta. Si de ce Adonis nu a ramas sa se hraneasca cu iubire, sa se inseteze de asteptare si apoi sa isi revendice dorinta. Pentru ca a plecat la vanatoare. Pentru ca nu a putut suporta un sentiment intreg si a trebuit sa il sparga in bucatele si sa le vaneze una cate una pana cand viata sa s-a oprit prematur. Si a murit.

Reactia lui Venus: un blestem picurat in inima tuturor celor care si-ar mai putea imagina vreodata ca exista happely ever after. Toti cei ce iubiti, sa nu aveti vreodata parte de iubire. Celebrul sa moara si capra vecinului.

Dar este o iluzie ca inmultirea in proportie geometrica a suferintei produce alinare. Ceea ce rezulta este o alianta a urii care in cele din urma te lasa in bezna. Una atat de neagra incat nici nu mai conteaza daca esti pierdut in abis sau este cineva langa tine. Fiecare destin isi are mistretul lui. 

Sa ma notam cateva impresii din weekend.

Venus si Adonis dupa Shakespeare la Teatrul Mignon. Nu stiu cum si-a imaginat distinsul domn punerea in scena a operelor sale in anul 2014, dar aici era o salicica mica, cu scaune din catifea rosie pe o parte si alta, o domnisoara care interpreta pe rand si pe Adonis si pe Venus, transpusa in dedublarea sexelor si in trairea amorului si un domn cocotat pe o schela care canta la chitara si o acompania pe domnisoara. Innamorata pana peste cap, domnisoara sfarseste dupa o noapte petrecuta cu Adonis intr-un leagan bataindu-se ordonat. Apoi Adonis pleaca la vanatoare si este ucis un mistret. Domnisoara este distrusa, tuna si fulgera si conchide ca totul s-a sfarsit. Pentru toti. 

O atingere simpla si o casatorie de scurta durata intre biscuiti, branza si capsuni. S-au iubit la nebunie doar pentru a se distruge reciproc. O sarbatoare a unui sfant pe care il sfintim desi nu il cunoastem, dar ne multumim cu faptul ca este un protector al cuiva, pe undeva. O poveste cu piper si completarea nimerita ar fi ciocolata. O nenorocire imposibil de evitat in Crimeea. Nimeni nu poate alege in locul nostru cum se scrie istoria. 

Pe maine dimineata asadar,

Cristina