Asfalt. Beton. Tango

Would you like to learn to tango, Donna?

-Right now ?

-I'm offering you my services... free of charge. What do you say ?

-Ah... I think I'd be a little afraid.

-Of what ?

-Afraid of making a mistake.

-No mistakes in the tango. Not like life. It's simple. That's what makes the tango so great. If you make a mistake, get all tangled up, just tango on.

Recunoasteti, desigur, inceputul celebrei scene de tango din filmul Parfum de femeie, o interpretare de exceptie a lui Al Pacino. Una oarba, pierduta in bezna, dar foarte vie pe dinauntru, o cunoastere aprofundata a vietii cu ochii larg inchisi. 

Ai vrea sa inveti sa dansezi tango? Un pic de murmur, un pic de teama, o rumoare: ah, cred ca mi-e putin frica. De ce? soseste si intrebarea fara nici un ascunzis, franca si la ofertanta. Mi-e teama sa nu fac greseli. Raspunsul tipic, obstacolul clasic, teama de a nu gresi, de a nu atinge virtutea perfectiunii prin stangacia pasilor timizi. In tango nu exista greseli. Nu este ca in viata. Este simplu. Daca gresesti, continua sa dansezi si totul va fi doar tango.

Viata este de multe ori nimicitoare. Departe de a fi previzibila, este mult prea dura pentru sensibilitatea cu care intram in lume, mult prea ostila pentru ingaduinta initiala, mult prea violenta pentru mangaierea blanda pe care o asteptam. Daca nu e plina de caini, atunci e plina de porci. Nu este nici o trimitere obscura catre dinamovisti si nici o discriminare a porcinelor fata de ovine sau bovine. Mai degraba este o reminiscenta a unui roman scris de un rus, Un porc de caine. Mi s-a parut fenomenala asocierea. 

Cainii hartuiesc si musca pana la sange. Porcii murdaresc si pangaresc orice speranta. Asa e viata si e mandra de ea. Sa tavaleste prin noroaie si sta sa i se scurga zoaiele. Sa zgribuleste prin praf si asteapta sa se sufoce. Se gudura pe langa gunoaie si spera sa nu moara de foame. Si ar fi o incercuire eterna sisifica daca nu ar exista tangoul. 

Tangoul este viata surprinsa in offside. Este viata in straie de sarbatoare, curata si sulemenita de ocazie. Este viata pacalita sa se prinda in mrejele pasiunii si sa uite pentru o clipa de dintii ascutiti. Sa pastreze doar indarjirea. Aceea de a lupta pana la capat. Dar nu singur, ci impreuna cu celalalt. Aici nu exista greseli. Aici nu exista dispret. Aici nu exista teama. Exista doar dorinta. Este metafora perfecta a celebrarii vietii care isi ia un concediu de la mismasurile ei cu lumea asta rea si neprielnica. 

Ce ziceti, aveti chef de un tango? 

Pe maine dimineata asadar,

Cristina