Cand viata ne ia la misto

Din cand in cand viata ne ia la misto. Atunci cand nu stie cum sa se ia in serios, ce sa mai faca ca sa iasa din cotidian sau cum sa-si ascunda framantarile. Atunci cand privatul devine plictisitor si spatiul public devine ispititor. De mult nu am mai vazut o asemenea confruntare ca aceea cu privire la Conchita Wurst. Oamenii au invocat cuvinte multe: intoleranta, discriminare, hitlerism, satana, incultura, anormalitate, scarba, libertate, genetica etc. 

Mie insa mi-au venit in minte alti castigatori la fel de controversati ai Eurovisionului: Lordi. Niste monstruleti care scoteau niste sunete greu de identificat si zdranganeau niste chitari. Un science fiction perfect pentru povestioarele copiilor sau pentru filmutele de groaza. Dar ce avea de-a face asta cu muzica si de ce au castigat? 

Pentru ca atunci cand te duci la scoala si habar nu ai ce sa scrii la teza sau ce sa spui cand te asculta, nu ai nimic de pierdut. Si te hotarasti sa iei viata la misto. Daca iti iese ceva cu atat mai bine. 

Cam asa s-a intamplat si cu Conchita Wurst. Insusi numele ne da de inteles ca este vorba de un misto. Nu poti sa te iei in serios cand te transformi intr-o caricatura de unul singur. Fiinta umana este valoroasa oricum ar fi ea. Ea nu este denigrata prin orientarile sau inclinatiile ei. Ci prin zorzoanele pe care noi insine le adaugam.

O persoana despre care nu se poate spune daca este femeie sau barbat, daca are penis sau nu, daca este transsexual sau homosexual, daca se simte bine sau prost, daca protesteaza pentru libertate sau pentru unitate, daca canta sau se razboieste, este deja o situatie hilara. Nu prin alegerile ei, ci prin absenta acestora. 

Atunci cand avem ceva despre spus despre noi, spunem. Dar cand ceea ce avem de spus este ca totul poate fi spus, devine foarte complicat. 

Poate ca asa se explica ura pe care a starnit-o in randul tuturor privitorilor. Faptul ca s-a expus, asemenea unui ecran alb de proiectie, sa primeasca tot ceea ce nu a dorit sa spuna. Toata tacerea si confuzia s-a intors impotriva ei sub forma acestui val de indignare generala. 

Nu cuvintele lezeaza libertatea. Ci absenta acestora. Imaginea goala de cuvinte lasa loc unor scenarii foarte variate. 

Cel care isi doreste sa isi traiasca viata asa cum vrea, o traieste. Cel care doreste sa afle cum ar vrea sa-si traiasca viata, o expune. Si asta presupune riscuri. Cum ar fi sa credem ca este doar o tentativa de a ne lua la misto. Sau mai grav, un atentat de la integritatea noastra psihica constituita din modele si imagini bine asamblate. 

Pe maine dimineata asadar,

Cristina